zăngănitúră s. f., g.-d. art. zăngănitúrii; pl. zăngănitúri Vezi definitia »

RINOFÍMĂ s. f. 1. hipertrofie a părții inferioare a nasului. 2. afecțiune a pielii localizată pe nas, ca urmare a agravării acneei rozacee. (< fr. rhinophyma) Vezi definitia »

ARGIRÓZĂ s. f. 1. sulfură naturală de argint; argentit. 2. argirie. (< fr. argyrose) Vezi definitia »

METÓDICĂ, metodici, s. f. Parte a didacticii generale care studiază principiile, metodele și formele de predare adaptate specificului fiecărui obiect de învățământ. ♦ Care normează aceste metode și forme. – Din germ. Methodik, rus. metodika. Vezi definitia »

PARÉZĂ s.f. Lipsă de activitate a unui organ. ♦ (p. ext.) Paralizie ușoară incompletă, care permite mișcări de amplitudine redusă; parezie. [Cf. fr. parésie < gr. paresis – slăbire]. Vezi definitia »