Definita cuvantului proor
proór s.n. (reg.) 1. perioadă a zilei (de obicei: primele ore de după miezul nopții). 2. ajunul sărbătorii Sf. Gheorghe; mânecătoare. 3. ajunul Bobotezei. 4. (cu sens colectiv) crengi verzi, înmugurite, puse la porți și case în ajunul zilei de Sf. Gheorghe de către flăcăi; petrecere a flăcăilor care aduc proor.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu proor
DIREGĂTÓR s. m. v. dregător. Vezi definitia »
ULTERIÓR, -OÁRĂ, ulteriori, -oare, adj. Care se face sau se întâmplă mai târziu (în raport cu un moment, un eveniment etc. dat); care urmează după ceva sau după cineva; posterior (1). [Pr.: -ri-or] – Din fr. ultérieur, lat. ulterior. Vezi definitia »
TELESPECTATÓR, -OÁRE s. m. f. cel care urmărește emisiunile de televiziune. (< fr. téléspectateur) Vezi definitia »
UȘÓR1, ușori, s. m. Fiecare dintre cei doi stâlpi verticali de care se prind canaturile porții sau ale ușii; părțile laterale ale tocului ușii sau ferestrei. [Var.: usciór, ușciór s. m.] – Lat. osteolum. Vezi definitia »
COR s. n. I. 1. (în teatrul antic) grup de personaje care participa ca un personaj unic în desfășurarea acțiunii unei opere dramatice, dansând și cântând versuri. 2. ansamblu de cântăreți care execută împreună muzică vocală. ◊ (fig.) grup, mulțime. 3. compoziție muzicală destinată a fi cântată de un cor (2). II. ansamblul navelor, centrală și laterale, ale unei biserici (catolice). (< lat. chorus, gr. khoros, it. coro) Vezi definitia »