Definita cuvantului concesiv
CONCESÍV, -Ă, concesivi, -e adj. Care face concesii; îngăduitor. ◊ Propoziție concesivă = propoziție subordonată care arată că, deși există o piedică, acțiunea din propoziția regentă se realizează sau se poate realiza. Conjuncție concesivă = conjuncție care introduce o propoziție concesivă. – Din fr. concessif, lat. concessivus.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu concesiv
INVAZÍV, -Ă, invazivi, -e, adj. (Med.) Cu caracter de invazie. – Din engl. invasive. Vezi definitia »
REVERSÍV, -Ă adj. (despre mecanisme, procese etc.) care revine spontan la poziția sau la starea inițială după încetarea fenomenului modificator. (< fr. réversif) Vezi definitia »
CONSTATÍV, -Ă adj. (lingv.; despre o frază) care se mărginește a descrie evenimentul. (< fr. constatif) Vezi definitia »
FACULTATÍV, -Ă adj. lăsat la alegerea, la voia cuiva; neobligatoriu, benevol. (< fr. facultatif) Vezi definitia »
REFLEXÍV, -Ă adj. 1. (despre oameni) predispus la reflecție (1); meditativ, gânditor. 2. care se răsfrânge. ♦ diateză ~ă = diateză care arată că acțiunea unui verb se răsfrânge asupra subiectului gramatical care o execută; verb ~ = verb la diateza reflexivă; pronume ~ = pronume reprezentând persoana asupra căreia se răsfrânge acțiunea verbului reflexiv. 3. (mat.) relație ~ă = relație pe care un element o poate avea cu el însuși. (< fr. reflexif, lat. reflexivus, germ. reflexiv) Vezi definitia »