Definita cuvantului prostălaucă
prostălaúcă, prostălaúce, s.f. (reg.) femeie proastă, toantă, năucă, neghioabă.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu prostălaucă
PÓȘĂ s. f. flotor de trestie, folosit de pescari pentru susținerea sculelor de pescuit. (< fr. poche) Vezi definitia »
BARÉTĂ2, barete, s. f. (Rar) Bonetă de postav sau de catifea, în trei sau patru colțuri, purtată de preoții catolici și, în trecut, de unii soldați din Occident. – Din fr. barrette. Vezi definitia »
arătúră (arătúri), s. f. – Arat, acțiunea și rezultatul lui a ara. Lat. ărātūra (Pușcariu 110; REW 602 a; DAR); cf. it. aratura, v. fr. areüre,, cat., sp., port. aradura. Cf. ara. Vezi definitia »
LETRÍNĂ, letrine, s. f. (Tipogr.) Literă majusculă (de obicei ornată) folosită la început de capitol în ediții bibliofile. – Din fr. lettrine. Vezi definitia »
CREPÍNĂ s.f. Cutie metalică găurită care servește drept filtru la capătul unei conducte. [Pl. -ne. / < fr. crépine]. Vezi definitia »