PROIÉCȚIE s. n. 1. imagine plană a unui obiect din spațiu, potrivit anumitor reguli geometrice; operație prin o asemenea imagine. ♦ ~ cartografică = reprezentare a (unei regiuni a) scoarței Pământului pe o hartă. 2. reprezentare pe un ecran cu ajutorul unui fascicul luminos a imaginilor înregistrate pe un film. 3. (psih.) mecanism prin care ființa umană transpune în activitățile sale propria personalitate. ◊ (psihan.) mecanism prin care bolnavul atribuie unei alte persoane propriile-i sentimente și motivații. (după fr. projection, lat. proiectio) Vezi definitia »

POLIGONOMETRÍE s. f. Ridicare topografică prin utilizarea unor rețele de poligoane închise, pe care se sprijină ridicările de detaliu pentru planimetria unei porțiuni mici de teren; poligonație. – Din fr. polygonométrie. Vezi definitia »

TURBĂRÍE, turbării, s. f. Regiune (mlăștinoasă) bogată în turbă¹. – Turbă¹ + suf. -ărie. Vezi definitia »

CUCERNICÍE s. f. Evlavie, religiozitate, pietate, smerenie, cucerie. ♦ (Însoțit de un pronume posesiv) Titlu care se dă preoților. – Cucernic + suf. -ie. Vezi definitia »

GLODĂRÍE, glodării, s. f. (Reg.) Noroi mare. ♦ Loc noroios, gloduros. – Din glod + suf. -ărie. Vezi definitia »