BĂBĂCÚȚĂ, băbăcuți, s. m. (Înv. și reg.) Diminutiv al lui babacă. – Babacă + suf. -uță. Vezi definitia »

PLĂTÍCĂ¹, plătici, s. f. Pește de apă dulce din familia ciprinidelor, cu corpul turtit lateral, cu capul mic și scurt (Abramis brama). – Din bg. platika. Vezi definitia »

TRIOLEÍNĂ s.f. Substanță lichidă conținută în grăsimi vegetale. [Pron. tri-o-le-i-. / < fr. trioléine]. Vezi definitia »

COLONELEÁSĂ, colonelese, s. f. Soție de colonel¹; colonelă. – Colonel¹ + suf. -easă. Vezi definitia »

șínă (-ne), s. f. – Linie, cale de fier, cerc, obadă. – Germ. Schiene, prin intermediul pol. szyna (Cihac, II, 388; Borcea 207). Sec. XVII. – Der. șinar, s. m. (cui de fier cu care se fixează șinele); șinui, vb. (a pune cercuri, șine); șineu, s. n. (Trans. de N, băț cu care se strînge o sfoară sau un lanț sau un fier-balot). Vezi definitia »