PLACENTÁR, -Ă, placentari, -e, adj., s. n. 1. Adj. Care aparține placentei (1), privitor la placentă. 2. S. n. (La pl.), Subclasă de mamifere care cuprinde animale cu placentă; (și la sg.) animal care face parte din această subclasă. – Din fr. placentaire. Vezi definitia »

HEBDOMADÁR, -Ă adj. (Despre publicații; și s.) Săptămânal. [Var. ebdomadar, -ă adj. / < fr. hebdomadaire, cf. gr. hebdomas – săptămână]. Vezi definitia »

COBZÁR, cobzari, s. m. 1. Lăutar care cântă din cobză. 2. (Entom.; reg.) Scripcar (2).- Cobză + suf. -ar. Vezi definitia »

PROTESTATÁR, -Ă adj., s. m. f. (cel) care protestează. (< fr. protestataire) Vezi definitia »

SEMICENTENÁR s. n. jumătatea unui centenar; împlinire a cincizeci de ani de la producerea unui eveniment; celebrarea acestuia. (< semi- + centenar) Vezi definitia »