INDISPÚNE, indispún, vb. III. Tranz. și refl. A(-și) strica buna dispoziție; a (se) supăra, a (se) mâhni (în mod trecător), a (se) întrista. [Perf. s. indispusei, part. indispus] – Din fr. indisposer (după pune). Vezi definitia »

SUPRAPRESIÚNE s.f. Presiune care întrece presiunea normală admisă. [Pron. -si-u-. / < supra- + presiune, după fr. surpression]. Vezi definitia »

DEDUCȚIÚNE s. f. v. deducție. Vezi definitia »

INTRUZIÚNE, intruziuni, s. f. 1. Faptul de a (se) introduce fără drept într-o societate, într-o funcție etc. 2. Proces de pătrundere și de solidificare a magmei în crăpăturile scoarței terestre sau de-a lungul suprafețelor cu rezistență slabă. ♦ (Concr.) Corp de roci formate în urma acestui proces. [Pr.: -zi-u-] – Din fr. intrusion. Vezi definitia »

RETRIBUȚIÚNE s.f. v. retribuție. Vezi definitia »