LEMNÍU, -ÍE, lemnii, adj. (Rar) De culoarea lemnului. – Din lemn + suf. -iu. Vezi definitia »

onorariu, onorarii s. n. (intl.) pradă, rezultatul unei infracțiuni. Vezi definitia »

chiulhaníu (chiolhaníu), -ie, adj. și s.m. (înv.) viclean. Vezi definitia »

SURUGÍU, surugii, s. m. 1. Vizitiu care conducea (călare pe unul dintre cai) diligențele, poștalioanele sau trăsurile boierești. 2. (Pop.; art.) Numele unei constelații din emisfera boreală. – Din tc. sürücü. Vezi definitia »

SINCÍȚIU s.n. (Biol.) Țesut în care celulele formează o masă protoplasmatică bogată în nuclee. [< fr. syncytium, cf. gr. syn – cu, kytos – celulă]. Vezi definitia »