jig², jíguri, s.n. (reg.) 1. Semn făcut cu fierul roșu pe corpul animalelor, semn cu care se înfierează oile și caprele (la urechi). 2. Arsură pe esofag; jărăgai, jigăraie, pirozis, râgâială. Vezi definitia »

fig, figi, s. m. (reg., înv.) Smochin. Vezi definitia »

frig Vezi definitia »

cucuríg (-gi), s. m. -Elebor (Helleborus odorus). Sb. kukùrek (DAR) sau bg. kukurjak (Conev 53). Fonetismul indică o încrucișare cu cuvîntul următor. Scriban, este de părere că sb., bg. vine din rom. Vezi definitia »

străfíg, străfíguri, s.n. (reg.) 1. strănut. 2. astm (la cai). Vezi definitia »