Definita cuvantului buchet
buchét (-te), s. n. – Mănunchi de flori. – Mr. buchet. Fr. bouquet; cf. ngr. μπουϰέτο (› mr.). – Der. buchetar, s. n. (rar, frunze verzi care servesc drept garnitură buchetului de flori); buchetieră, s. f. (florăreasă).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu buchet
strópșet, strópșeturi, s.n. (înv.) cotropire. Vezi definitia »
CVINTOLÉT s.n. (Muz.) Grup de cinci note de durată egală cu aceea a patru note obișnuite. [Var. cuintolet s.n. / < fr. quintolet]. Vezi definitia »
mischét s. n. – Varietate de struguri tămîioasă. – Var. mișchet. Tc. misket, din per. mušk (Șeineanu, II, 261; Berneker, II, 62), cf. bg. misk. Vezi definitia »
DECRÉT, decrete, s. n. Act prin care se stabilesc dispoziții obligatorii sau prin care se reglementează anumite situații individuale, emanat de la organul suprem al puterii de stat. – Din fr. décret, lat. decretum. Vezi definitia »
EPITÉT, epitete, s. n. Determinant expresiv pus pe lângă un substantiv sau pe lângă un verb pentru a scoate în evidență mai nuanțat o trăsătură a obiectului sau a acțiunii și pentru a da mai multă expresivitate artistică creației respective. ♦ Calificativ elogios sau injurios dat cuiva. – Din fr. épithète, lat. epitheton. Vezi definitia »