Definita cuvantului motiv
MOTÍV s.n. I. Cauză care determină o acțiune, un sentiment etc.; pricină. ♦ Pretext. II. 1. Frază melodică, idee principală a unei bucăți muzicale; temă. ♦ Cea mai mică construcție muzicală, constând dintr-un grup de note legate printr-un singur accent. 2. Element decorativ sau arhitectural folosit într-o pictură sau la o sculptură. 3. Temă, idee fundamentală a unei opere literare. [Cf. it. motivo, germ. Motiv, fr. motif, lat. motivus – care pune în mișcare].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu motiv
ROTATÍV, -Ă adj. 1. (Despre mișcări) Circular. 2. (Despre sisteme tehnice) Care poate face o mișcare de rotație; rotant. ♦ Motor rotativ = motor cu cilindrii rotativi, patentat de unele fabrici de automobile. ♦ Presă rotativă (și s.f. ) = presă de imprimat la care suportul clișeului și organul de presiune sunt cilindrice. [Cf. fr. rotatif, engl. rotative, it. rotativo]. Vezi definitia »
EFECTÍV, -Ă adj. Care are efect; real, adevărat. // s.n. Numărul real al indivizilor care alcătuiesc o unitate militară, o colectivitate organizată etc. // adv. Adevărat, real, de fapt. [Cf. fr. effectif, effectivement].
Vezi definitia »
SUBIECTÍV, -Ă adj. 1. Care consideră conștiința individuală drept bază a tot ce există; care neagă faptul că la baza senzațiilor se află obiecte reale, independente de om. 2. Care are un caracter personal, părtinitor, lipsit de obiectivitate. 3. (Gram.) Propoziție subiectivă (și s.f.) = propoziție subordonată care îndeplinește funcțiunea de subiect al propoziției regente. [Pron. -bi-ec-. / cf. lat. subiectivus, fr. subjectif]. Vezi definitia »
DESCRIPTÍV, -Ă, descriptivi, -e, adj. 1. Care descrie; care conține o descriere. 2. (În sintagma) Geometrie descriptivă = ramură a geometriei care folosește metode de cercetare bazate pe reprezentarea unui punct din spațiu cu ajutorul proiecțiilor pe două planuri. – Din fr. descriptif, lat. descriptivus. Vezi definitia »
SEMIPRIMITÍV, -Ă adj., s. m. f. (om) în parte primitiv. (< semi- + primitiv) Vezi definitia »