IMPRÓPRIU adj. (Despre cuvinte, sensuri etc.) Care nu este propriu; nepotrivit; nerecomandabil. [Pron. -priu. / < lat. improprius, cf. fr. impropre]. Vezi definitia »

LITÍGIU s.n. Conflict, ciocnire de interese care poate constitui obiectul unui proces. [Pron. -giu, pl. -ii, -uri. / cf. fr. litige, lat. litigium]. Vezi definitia »

parhíu, parhíi, s.m. (reg.) soldat dintr-un corp de cavalerie otoman; spahiu. Vezi definitia »

POTÁSIU s.n. Metal alcalin de culoare albă-argintie, cu puternice proprietăți radioactive; kaliu. [Pron. -siu. / < fr. potassium]. Vezi definitia »

PANARÍCIU s.n. v. panarițiu. Vezi definitia »