NURÍSĂ s. f. rezervor suplimentar de combustibil lichid al unui motor cu capacitate mică, putând funcționa și prin cădere. (< fr. nourrice) Vezi definitia »

petíță (petíțe), s. f. – Capsă la armele de foc. Bg., sb. petica „călcîi” (Candrea). – Der. peticer (var. petițar), s. n. (locașul petiței). Vezi definitia »

TÍGVĂ, tigve, s. f. 1. (Pop.) Craniu, țeastă; (depr.) cap; p. ext. ins, individ. 2. Plantă erbacee agățătoare sau târâtoare din familia cucurbitaceelor, cu flori mari, albe, cu fructe mari de forme variate, de obicei bombate, care la maturitate devin lemnoase și gălbui; tâlv (Lagenaria vulgaris); p. restr. fructul acestei plante. ♦ Vas făcut din fructul uscat de tigvă (2). ◊ Expr. Cap de tigvă = om prost. [Var.: (reg.) tívgă s. f.] – Din bg., scr. tikva. Vezi definitia »

AUTORECLÁMĂ s. f. reclamă a propriei realizări. (< fr. autoréclame) Vezi definitia »

ETAJÉRĂ, etajere, s. f. Mobilă formată dintr-unul sau din mai multe rafturi suprapuse, pe care se așază cărți sau diferite obiecte. – Din fr. étagère. Vezi definitia »