Definita cuvantului tigvă
TÍGVĂ, tigve, s. f. 1. (Pop.) Craniu, țeastă; (depr.) cap; p. ext. ins, individ. 2. Plantă erbacee agățătoare sau târâtoare din familia cucurbitaceelor, cu flori mari, albe, cu fructe mari de forme variate, de obicei bombate, care la maturitate devin lemnoase și gălbui; tâlv (Lagenaria vulgaris); p. restr. fructul acestei plante. ♦ Vas făcut din fructul uscat de tigvă (2). ◊ Expr. Cap de tigvă = om prost. [Var.: (reg.) tívgă s. f.] – Din bg., scr. tikva.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu tigvă
poniórcă s.f. (reg.) bluză purtată la țară. Vezi definitia »
smicureálă, smicuréli, s.f. (reg.) 1. operație de desfacere a boabelor de pe știuleți. 2. plânset înăbușit și întretăit de copil; scâncet. Vezi definitia »
SUPRAOFÉRTĂ s. f. ofertă mai avantajoasă, făcută după ce s-a încheiat o licitație. (după fr. suroffre) Vezi definitia »
știrélniță1, s. f. (reg.) nume de plantă. Vezi definitia »
BANCNÓTĂ, bancnote, s. f. Hârtie-monedă emisă de o bancă2 (1) și folosită ca mijloc de plată. – Din germ. Banknote, fr. bank-note. Vezi definitia »