OPORTUNÍSM s. n. Atitudine lipsită de principialitate a unei persoane care, pentru a-și satisface interesele personale, adoptă și aplică, după împrejurări, principii și păreri diferite. – Din rus. opportunizm, fr. opportunisme. Vezi definitia »

SIMFONÍSM s.n. Totalitatea principiilor care stau la baza creației simfonice și a muzicii instrumentale în genere. ♦ Concepție care promovează ideea transformării genurilor muzicale într-un domeniu de pură expresie sau virtuozitate. [< fr. symphonisme]. Vezi definitia »

TEOCENTRÍSM s.n. (Fil.) Concepție potrivit căreia Dumnezeu se află în centrul experienței religioase. [Pron. te-o-. / cf. it. teocentrismo]. Vezi definitia »

GALVANÍSM s. n. acțiune a curenților electrici asupra organelor vii. (< fr. galvanisme) Vezi definitia »

NIHILÍSM s. n. concepție, atitudine care neagă rânduielile, instituțiile, morala, tradițiile culturale existente într-o societate dată, fără a le opune în schimb altele superioare; atitudine de negare absolută. (< fr. nihilisme) Vezi definitia »