MELANCÓLIC, -Ă adj. 1. Stăpânit de melancolie, de tristețe; deprimat; care are fire închisă. ♦ Care arată, care exprimă melancolie. 2. Care suferă de melancolie (2). [< fr. mélancolique]. Vezi definitia »

CONCERTÍSTIC, -Ă, concertistici, -ce, adj. De concert, al concertului. – Concert + suf. -istic. Vezi definitia »

SINGENÉTIC, -Ă I. adj. 1. referitor la singeneză. 2. (despre animale) care provine din aceeași linie pură; gemeni univitelini. 3. (despre minerale) format în același timp cu roca în care se găsește. II. s. f. studiu al istoricului dezvoltării asociațiilor vegetale. (< fr. syngénétique) Vezi definitia »

SOVHÓZNIC, -Ă adj., s.m. și f. (Membru) al unui sovhoz. [< rus. sovhoznik]. Vezi definitia »

DIAMAGNÉTIC, -Ă adj. (despre unele corpuri) care se deplasează de la un câmp magnetic mai intens către altul mai slab. (< fr. diamagnétique) Vezi definitia »