SCORȚIȘOÁRĂ s. f. 1. Scoarța aromatică, de culoare roșcată-cenușie, a scorțișorului, folosită drept condiment și în medicină. 2. (Reg.) Vopsea roșie (obținută din lemnul unui arbore exotic). – Scoarță + suf. -ișoară. Vezi definitia »

TELURÚRĂ s. f. compus al telurului cu un alt element. (< fr. tellurure) Vezi definitia »

IZOSTÉRĂ s.f. Linie în diagrama unui sistem fizico-chimic pentru care volumul specific al sistemului care se transformă rămâne constant. [Var. isosteră s.f. / < fr. isostère]. Vezi definitia »

prépeliță (prépelițe), s. f. – Pitpalac (Coturnix communis). Mr. perpeliță. Bg. prĕpelica, sb., cr. prepelica (Miklosich, Slaw. Elem., 41; Cihac, II, 289; Conev 55), din sl. plĕpelica. – Der. prepelicar, s. m. (cîine de vînătoare). Vezi definitia »

MACARONÁDĂ, macaronade, s. f. (Rar) Poezie în stil macaronic. – Macaron[ic] + suf. -adă. Vezi definitia »