AUTOGÍR, autogire, s. n. Aeronavă cu o elice de propulsie antrenată de un motor și cu o elice de suspensie care se învârtește în jurul unui ax vertical prin forța realizată de deplasarea aeronavei. [Pr.: a-u-] – După fr. autogire (< gr.). Vezi definitia »

PORFIR²(O)- elem. „purpură”. (< fr. porphyr/o/-, cf. gr. porphyra) Vezi definitia »

panțír, panțíri, s.m. (înv.) 1. ostaș îmbrăcat în zale. 2. (la pl.) corp de călărime în Moldova. 3. platoșă, cuirasă. 4. disc mic de metal lucitor folosit ca ornament la îmbrăcămintea de damă; paietă, fluture. Vezi definitia »

MENHÍR, menhire, s. n. Monument megalitic (funerar sau de cult, întâlnit mai ales în provincia Bretagne și în sudul Angliei) de la sfârșitul epocii neolitice, construit dintr-un bloc înalt de piatră necioplită, așezat vertical, izolat sau în grup. – Din fr. menhir. Vezi definitia »

MELAFÍR s.n. (Geol.) Rocă porfirică, formată din feldspat, plagioclaz, olivină etc. [< germ. Malaphyr]. Vezi definitia »