DRĂGĂLÁȘ, -Ă, drăgălași, -e, adj. Drăguț, grațios, gingaș (ca înfățișare sau comportare). – Drag + suf. -ălaș. Vezi definitia »

meș (méși), s. m. – 1. Un fel de încălțăminte purtată de turci în interiorul pantofilor. – 2. Papuc. – Var. meșt, mestie. Mr. mestră, pl. mești. Tc. mest (Miklosich, Türk. Elem., II, 127; Șeineanu, II, 257; Loebel 63; Berneker, II, 39; Lokotsch 1459), cf. ngr. μέστι, alb. mešt, sb., cr. mȅštva, rut. mešty, pol. meszta. Vezi definitia »

părțiláș, părțiláși, s.m. (reg.) părtaș. Vezi definitia »

BIRTÁȘ, birtași, s. m. Deținător al unui birt. – Birt + suf. -aș. Vezi definitia »

icioglan-ceauș, icioglan-ceauși, s.m. (înv.) slujbaș la curtea domnească. Vezi definitia »