PUPILÁR¹, -Ă adj. referitor la pupilă. (< fr. pupillaire) Vezi definitia »

conăcár, conăcári, s.m. 1. (înv.) demnitar domnesc care se îngrijea de găzduirea domnului când acesta mergea prin țară (apoi a boierilor sau a turcilor care veneau cu misiuni îm țările române). 2. (reg.) fiecare dintre cei doi flăcăi călări care însoțesc pe mire, în ziua nunții, când pleacă după mireasă; tânăr călare în alaiul nunții, colăcer. Vezi definitia »

MULTIMOLECULÁR, -Ă adj. plurimolecular. (< engl. multimolecular) Vezi definitia »

TRINITAR; TEANDRIC; TEOFANC. Vezi definitia »

DEFICITÁR, -Ă adj. care este în deficit. (< fr. déficitaire) Vezi definitia »