AGHEÁSMĂ s. f. Apă sfințită după ritualul bisericesc. ♦ (Glumeț) Rachiu. [Var.: aiásmă s. f.] – Slav (v. sl. agiazma < gr.). Vezi definitia »

BASCÚLĂ, bascule, s. f. 1. Aparat care permite cântărirea corpurilor grele cu ajutorul unor greutăți (de o sută de ori) mai mici. 2. Scândură sau pârghie mobilă așezată în cumpănă pe un suport. 3. Partea metalică a armelor de vânătoare cu țevi mobile. – Din fr. bascule. Vezi definitia »

BREÁZĂ s. f. art. (În sintagma) Ca la breaza = dans popular românesc răspândit în zona subcarpatică munteană, și în sudul Ardealului, cu ritm sincopat; melodie după care se execută acest dans. – Din n. pr. Breaza. Vezi definitia »

GASTROENTERÍTĂ s. f. inflamație a mucoasei și a intestinului subțire. (< fr. gastro-entérite) Vezi definitia »

AMPRÉNTĂ s. f. 1. urmă lăsată de un obiect prin apăsare. ♦ (pl.) ĕ digitale = urmele lăsate de vârfurile degetelor pe ceva. 2. mulaj al maxilarului sau al unei părți din acesta servind pentru lucrarea protezelor dentare. 3. (fig.) urmă lăsată de o idee, de o stare psihică etc. (< fr. empreinte) Vezi definitia »