cirac, ciraci s. m. (intl.) 1. coleg de breaslă. 2. complice. 3. coleg de pușcărie. 4. v. cajbec. Vezi definitia »

ilhác s.n. (înv., în loc. vb.) a face ilhac = a anexa. Vezi definitia »

olác (oláce), s. n. – Poștă, oficiu poștal. Tc. ulak (Roesler 600; Șeineanu, II, 277), cf. ngr. ỏλάϰης, bg., sb. olak. – Der. olăcar, s. m. (sol, trimis); olăcărie, s. f. (înv., expediere, poștă); olăcește, adv. (rapid); olăcări, vb. (Mold., a îndeplini slujba de olăcar); olăcaș, s. m. (însoțitor al mirelui la nunțile tradiționale). Vezi definitia »

CRACOVIÁC s.n. Dans popular polonez cu caracter vioi, cu pași săriți, din regiunea Cracovia; cracoviană; melodia acestui dans. [Pron. -vi-ac, scris și krakowiak. / < pol. krakowiak]. Vezi definitia »

SÂSÂIÁC, sâsâiace, s. n. (Reg.) Un fel de hambar construit din scânduri sau din nuiele împletite și folosit pentru păstrarea cerealelor. – Din ucr. susik, rus. susek, magh. szuszék. Vezi definitia »