Definita cuvantului lanternă
LANTÉRNĂ, lanterne, s. f. 1. Felinar. ◊ Lanternă venețiană = lampion. Lanternă magică = aparat care proiectează pe un ecran, cu ajutorul unei surse luminoase și al unui sistem de lentile, imaginea mărită a unei figuri desenate pe o placă de sticlă sau imprimate pe o placă fotografică. 2. Lampă mică, portativă, care funcționează cu baterie electrică. 3. Lanternou. – Din fr. lanterne.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu lanternă
CENÚȘĂ s. f. 1. Reziduu solid format din substanțe minerale sub formă de pulbere, care rămâne după arderea completă a unui corp. ◊ Expr. A (se) preface în cenușă = a (se) distruge în întregime (prin foc). A nu avea nici cenușă în vatră = a fi foarte sărac, a nu avea nimic. A-i lua (sau a-i vinde) cuiva și cenușa din vatră = a lăsa pe cineva sărac lipit, a-i lua cuiva tot. A trage cenușa (sau spuza) pe turta sa = a-și apăra cauza proprie. A-și pune cenușă în cap = a se pocăi, a-și recunoaște vina sau greșeala. ♦ Rămășițele unui mort incinerat. 2. (În sintagma) Cenușă vulcanică = masă de elemente fine aruncată în atmosferă de un vulcan în erupție. – Lat. *cinusia (< cinis). Vezi definitia »
bomboană fondantă expr. (adol., iron.) tip antipatic. Vezi definitia »
ALOGENÉZĂ s. f. modificare genotipică datorată influenței mediului înconjurător. (< alo1- + -geneză2) Vezi definitia »
CHIMIOREZISTÉNȚĂ s. f. rezistență microbiană sau parazitară față de antibiotice ori chimioterapice; chemorezistență. (< fr. chimiorésistance) Vezi definitia »
omul-orchestră expr. 1. om descurcăreț în orice împrejurare; om întreprinzător, priceput la toate. 2. clovn care cântă la mai multe instrumente o dată. 3. muzician care înregistreză un album în studio cântând la toate instrumentele (fără acompaniamentil altor instrumentiști). Vezi definitia »