ÎNDESTULĂTÓR, -OÁRE, îndestulători, -oare, adj. Care este în cantitate suficientă; care îndestulează, satisface. ♦ (Adverbial) Îndeajuns. – Îndestula + suf. -ător. Vezi definitia »

scrobușór, scrobușoáre, s.n. (reg.) jumări de ouă în cantitate mică. Vezi definitia »

ADUCTÓR, aductori, adj.m. (În sintagma) Mușchi aductor = mușchi² care apropie un membru de planul de simetrie al corpului sau două organe unul de celălalt. – Din fr. adducteur, lat. adductor. Vezi definitia »

PROVOCĂTÓR, -OÁRE adj., s.m. și f. v. provocator. Vezi definitia »

DOMPTÓR, -OÁRE s. m. f. cel care dresează. (< fr. dompteur) Vezi definitia »