FRẤNĂ, frâne, s. f. Dispozitiv folosit pentru încetinirea vitezei sau pentru oprirea mișcării unui vehicul. ♦ Fig. Ceea ce ține în loc cursul sau dezvoltarea unui proces în desfășurare, a unei acțiuni, a unui sentiment etc.; piedică, obstacol. – Din fr. frein (după frâne, pl. lui frâu). Vezi definitia »

GÚMĂ s. f. 1. substanță vâscoasă secretată de unele plante sau obținută sintetic, care se întărește în contact cu aerul. 2. bucățică de cauciuc pentru șters urmele de creion sau de cerneală lăsate pe hârtie; radieră. ♦ ~ de mestecat = bomboană din gumă (1), cu o glazură dulce, care se mestecă în gură. (după fr. gomme, it. gomma, lat. gummi) Vezi definitia »

CĂTĂNIOÁRĂ, cătănioare, s. f. (Reg.) Cătăniță. – Cătană + suf. -ioară. Vezi definitia »

jáică s.f. (reg.) pielea lupului. Vezi definitia »

streptomicină s. f. sg. (glum.) coniac. Vezi definitia »