pleșcán², -ă, adj. (reg.) (vită) cu fruntea lată și cu coarne scurte, plecate spre spate. Vezi definitia »

MOJDREÁN, mojdreni, s. m. Arbore sau arbust cu frunze compuse, cu flori albe, mirositoare, a cărui coajă se folosește la vopsit; urm (Fraxinus ornus). – Din bg. măždrĕan. Vezi definitia »

CVADRUMÁN, -Ă adj. (despre maimuțe) care se folosește de cele patru picioare ca de mâini. ◊ (s. f. pl.) maimuțe. (< fr. quadrumane) Vezi definitia »

FRIULÁN, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din Friuli-Venezia Giulia (nord-estul Italiei). ◊ (s. f.) ramură a limbii retoromane, vorbită în această regiune. (< fr. friulan, it. friulano) Vezi definitia »

PARPIÁN, parpiani, s. m. Mică plantă erbacee cu flori dispuse în capitule albe sau roz, care crește prin locuri uscate (Gnaphalium dioicum). [Pr.: -pi-an] – Et. nec. Vezi definitia »