DIAMAGNETÍSM s. n. proprietate a unor corpuri de a fi diamagnetice. (< fr. diamagnétisme) Vezi definitia »

MUTACÍSM s. n. 1. Refuz deliberat de comunicare în virtutea unei tendințe simulatorii sau datorită atitudinii de supraestimare, opoziționism etc. 2. Pronunțare a unei consoane (mai ales a lui m, b, p) în locul alteia. – Din fr. mutacisme. Vezi definitia »

SEDENTARÍSM s. n. viață sedentară; sedentaritate. (< sedentar + -ism) Vezi definitia »

TEÍSM² s.n. (Med.) Totalitatea tulburărilor produse în urma abuzului de ceai. [Pron. te-ism. / < fr. théisme, cf. thé – ceai]. Vezi definitia »

BIPARTÍSM s. n. formă de guvernământ constituită din două partide politice. (< fr. bipartisme) Vezi definitia »