Definita cuvantului burcă
búrcă (búrci), s. f. – Pîine mare. Tc. bürek (cf. Iordan, BF, VI, 170), cf. bg. burek, ngr. μπουρέϰι. În Mold. – Der. burechiușe, s. f. (tăiței de supă).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu burcă
FLORÍSTICĂ s.f. Știință a cultivării florilor. ♦ Ramură a geografiei plantelor care studiază răspândirea florei pe glob. [< fr. floristique, germ. Floristik]. Vezi definitia »
BIOSECVÉNȚĂ s. f. secvență de soluri asemănătoare care diferă între ele prin felul și numărul organismelor. (< fr. bioséquence) Vezi definitia »
MANIÉRĂ s. f. 1. (pl.) fel de a se purta în societate; comportare corectă și cuviincioasă. 2. fel, mod, procedeu. ◊ ansamblu de procedee și mijloace de expresie caracteristice unui artist, scriitor etc. 3. afectare, artificialitate în stil. (< fr. manière) Vezi definitia »
misăríță, misăríțe, s.f. (reg.) femeie-măcelar, soție de măcelar. Vezi definitia »
AFRODÍTĂ s. f. (fam.) femeie foarte frumoasă. (cf. Afrodita) Vezi definitia »