OBELÍSC s.n. Monument comemorativ sau decorativ, în formă de trunchi de piramidă cu baza pătrată, format în general dintr-un singur bloc de piatră. [< fr. obélisque, cf. gr. obeliskos – frigare]. Vezi definitia »

pandurésc, pandureáscă, adj. (înv.) care aparține pandurilor; privitor la panduri; (s.f. art.) numele unui dans popular; melodie după care se execută acest dans. Vezi definitia »

DRĂCÉSC, -EÁSCĂ, drăcești, adj. Care ține de draci, privitor la draci; diavolesc, diabolic. ♦ Fig. Greu de suportat; cumplit, infernal. – Drac + suf. -esc. Vezi definitia »

TÂLHĂRÉSC, -EÁSCĂ, tâlhărești, adj. Care ține de tâlhari, privitor la tâlhari, comis de tâlhari; banditesc. – Tâlhar + suf. -esc. Vezi definitia »

DIPLOMATICÉSC, -EÁSCĂ adj. (Înv. și arh.) Diplomatic². – Din diplomatic + suf. -esc. Vezi definitia »