MĂLÍGĂ s. f. v. mămăligă. Vezi definitia »

MÓLIMĂ, molime, s. f. (Pop.) Boală cu caracter epidemic; (la oameni) epidemie; (la animale) epizootie; p. ext. boală care atacă un număr mare de plante. – Din ngr. mólema. Vezi definitia »

fânsáică, fânsăici, s.f. (reg.) maidan, loc rămas gol după tăierea copacilor. Vezi definitia »

cújbă (cújbe), s. f. – 1. Nuia flexibilă ce servește la legat. – 2. Partea împletită a biciului. – 3. Lanț cu cîrlig pentru ceaun. – 4. Traversă de piept, la războiul de țesut. – Var. gujbă. Sb. gužba „legătură a plugului” (DAR; cf. Cihac, II, 447), cf. mag. guzsba, ceh. vazba „legătură”. Hasdeu, Col. lui Traian, 1876, 32, credea că este cuvînt dacic. Cf. gînj. – Der. (în)cujba, vb. (a înfoi, a curba; a supune; a înmuia, a face să cedeze); încujbătură, s. f. (încovoiere); cujbar, s. n. (cotitură, sinuozitate); cujbi, vb. (Arg., a bate). Vezi definitia »

RÂNJEÁLĂ, rânjeli, s. f. Rânjire. – Rânji + suf. -eală. Vezi definitia »