LAXATÍV, -Ă adj., s. n. purgativ. (< fr. laxatif, lat. laxativus) Vezi definitia »

INDICATÍV, -Ă adj. Care indică, îndrumător. ◊ (Gram.) Modul indicativ (și s.n.) = mod care exprimă o acțiune reală. // s.n. 1. Denumire convențională pentru unități militare, comandanți etc. 2. (La un post de radio-televiziune) Semnal de identificare la începutul sau sfârșitul emisiunii. ◊ Indicativ de apel = apelativ convențional format din litere sau cifre care servește pentru identificarea locului de origine sau a expeditorului unui mesaj telegrafic sau radiofonic. [Cf. lat. indicativus, fr. indicatif]. Vezi definitia »

REZULTATÍV, -Ă adj. care dă, aduce un (bun) rezultat. (< fr. résultatif) Vezi definitia »

OBSTRUCTÍV, -Ă, obstructivi, -e, adj. (Med.) Care astupă, care oprește circulația normală în organism; care produce o obstrucție. – Din fr. obstructif. Vezi definitia »

ADHORTATÍV s. n. formă a imperativului la persoana I plural, exprimând un îndemn. (< germ. Adhortativ) Vezi definitia »