ALBESCÉNȚĂ s. f. stare a ceea ce este alb. (< fr. albescence) Vezi definitia »

DEXTRÍNĂ, dextríne, s. f. Pulbere albă sau albă-gălbuie, amorfă, solubilă în apă, obținută prin degradarea amidonului și folosită ca material de apretare, la fabricarea unor cleiuri etc. – Din fr. dextrine. Vezi definitia »

OSTRACÍTĂ s.f. Stridie fosilă. [< fr. ostracite]. Vezi definitia »

RIGÓLĂ s.f. Șanț mic destinat scurgerii sau drenării apei. ♦ Adâncitură de-a lungul marginilor unei străzi pentru scurgerea apelor până la gurile de canal. [< fr. rigole]. Vezi definitia »

PORTRETÍSTICĂ s.f. Ramură a artelor plastice care se ocupă cu genul portretului. [Gen. -cii. / cf. engl. portraitistics]. Vezi definitia »