Definita cuvantului obiectual
OBIECTUÁL, -Ă adj. (Liv.) 1. Referitor la un obiect care există independent de subiect; obiectiv, material. 2. Care aparține lucrurilor, obiectelor. [Pron. -biec-tu-al. / cf. fr. objectal, it. oggettuale].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu obiectual
ABSIDÁL, -Ă adj. Referitor la absidă, care ține de absidă. [Var. absidial, -ă adj. / < fr. absidal]. Vezi definitia »
MEDIÁL, -Ă, mediali, -e, adj. Median. ♦ Spec. (Despre sunete, rar despre litere) Care se află în interiorul cuvântului. ♦ (Despre vocale) Care se articulează în partea de mijloc a cavității bucale; central. [Pr.: -di-al] – Din fr. médial, lat. medialis. Vezi definitia »
APTITUDINÁL, -Ă, aptitudinali, -e, adj. Referitor la aptitudine, de aptitudine. – Din engl. aptitudinal. Vezi definitia »
LANDSMÁL s.n. Limbă literară norvegiană modernă, având structură gramaticală și fond principal danez. [Pron. landsmol. / < fr., norv. landsmal]. Vezi definitia »
EXTRATEXTUÁL, -Ă adj. exterior unui text, care aparține contextului extralingvistic. (< fr. extratextuel) Vezi definitia »