BERKÉLIU s.n. Element sintetic radioactiv. [Pron. -liu, var. berkelium s.n. / < engl. berkelium, cf. Berkeley – universitate din S.U.A.]. Vezi definitia »

COMINATÓRIU, -IE adj. (jur.) care constrânge o persoană la comiterea sau la abținerea de la săvârșirea unui fapt. ♦ clauză ĩe = clauză penală într-un contract civil, menită să asigure mai bine executarea acestuia; daune ĩi = daune care rezultă dintr-o clauză penală a unui contract. (< fr. comminatoire, lat. comminatorius) Vezi definitia »

Spatiu dintre triglingfele frizei unui templu doric Vezi definitia »

fișíu (-íe), s. n. – Basma, batic. Fr. fichu. Vezi definitia »

FLÚVIU s. n. 1. apă curgătoare cu debit mare, care se varsă în mare sau în ocean. 2. (fig.) șuvoi; potop; revărsare. (< lat. fluvius) Vezi definitia »