RACHÉTĂ¹ s.f. 1. Vehicul spațial fusiform, fără echipament de sustentație, la care carburantul necesar arderii este amestecat sau cuprins în combustibilul folosit. ◊ Motor-rachetă = motor la care propulsia se face prin evacuarea cu mare viteză a unui jet gazos. 2. Cartuș special, cu materii explozibile (colorante), care ard producând lumină de diferite culori. [< germ. Rakete, rus. raketa, engl. rocket]. Vezi definitia »

ESPAGNOLÉTĂ [pron. -NIO-] s. f. mâner metalic care, prin răsucire, servește la închiderea și deschiderea unei ferestre. (< fr. espagnolette) Vezi definitia »

EBONÍTĂ s.f. Material solid obținut prin vulcanizarea cauciucului cu sulf. [Var. ebonit s.n. / < fr. ébonite]. Vezi definitia »

POLIBUTADIÉNĂ s. f. produs macromolecular, din polimerizarea butadinei, folosit la fabricarea cauciucului sintetic. (< fr. polybutadiène) Vezi definitia »

MOHOREÁLĂ, mohoreli, s. f. Starea omului mohorât; posomoreală, tristețe. – Mohorî + suf. -eală. Vezi definitia »