MEZOMERÍE s. f. teorie potrivit căreia structura electronică reală a unor molecule este o structură intermediară între structuri limită. (< fr. mésomerie) Vezi definitia »

SIMFIZEOTOMÍE s. f. secționare a unei simfize. ♦ ~ pubiană = secționare a simfizei pubisului în cazul unei nașteri dificile. (< fr. symphyséotomie) Vezi definitia »

AUTOTOMÍE s.f. Automutilare la care recurg unele animale (ca șopârla etc.) pentru a scăpa de anumite pericole. ♦ Capacitate pe care o au unele organisme vegetale de a pierde și apoi de a reface unele părți ale organismului. [Gen. -iei. / < fr. autotomie, cf. gr. autos – însuși, tome – tăiere]. Vezi definitia »

SEPTINEVRÍE s.f. (Med.) Diseminare a virusurilor pe cale nervoasă. [Gen. -iei. / < fr. septinévrie]. Vezi definitia »

PSIHALGÍE s. f. formă rară de nevralgie, în care predomină elementul psihopatic. (< fr. psychalgie) Vezi definitia »