IREDÉNT, -Ă adj. (despre un teritoriu, o populație) supus încă dominației străine, nerestituit patriei. (< fr. irredento) Vezi definitia »

TRIBOLUMINESCÉNT, -Ă adj. Care prezintă triboluminescență. [< fr. triboluminescent]. Vezi definitia »

RESTÁNT, -Ă adj. neachitat. ◊ rămas în urmă. (< fr. restant) Vezi definitia »

CRISPÁNT, -Ă adj. care produce tensiune nervoasă, care enervează, irită, agasează; care depășește o anumită limită. (< fr. crispant) Vezi definitia »

CONT s. n. 1. operație contabilă cuprinzând cele două părți (debit și credit) care exprimă valoric (și cantitativ) existența și mișcările unui anumit proces economic pe o perioadă de timp. ◊ evidența acestei operații. 2. a trece în ~ = a înscrie la rubrica datoriilor; a ține ~ (de ceva) = a lua în considerare; pe ~ propriu = pe proprie răspundere. (< it. conto, germ. Konto, fr. compte) Vezi definitia »