Definita cuvantului ocazie
OCÁZIE s.f. Fenomen sau moment (ivit întâmplător) favorabil sau oportun pentru ceva; prilej, împrejurare. ◊ De ocazie = a) de circumstanță, (ivit) întâmplător; b) uzat, vândut cu preț redus; a da ocazia = a ocaziona. [Gen. -iei, var. ocaziune s.f. / cf. fr. occasion, lat. occasio].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu ocazie
CITOCLAZÍE s. f. proces de fragmentare sau de distrugere a celulelor vii. (< fr. cytoclasie) Vezi definitia »
gălăgie, gălăgii s. f. 1. vorbărie. 2. protest. Vezi definitia »
SINESTEZÍE s. f. 1. percepere simultană pe cale senzorială diferită a unui stimul receptat la nivelul unui analizator; corespondență (II). 2. principiu potrivit căruia senzațiile diverse (coloristice, muzicale, olfactive etc.) își corespund în plan afectiv. ◊ tehnică literară în transpunerea metaforică a datelor unui simț în limbajul altui simț. (< fr. synesthésie) Vezi definitia »
poziție, poziții s. f. poziționare a partenerilor în timpul unui act sexual. Vezi definitia »
DUODENECTOMÍE s.f. (Med.) Rezecție operatorie a duodenului. [Gen. -iei. / < fr. duodénectomie, cf. lat. duodenum – duoden, gr. ektome – excizie]. Vezi definitia »