bijóc, s.m.; bijoácă, s.f. (reg.) mârțoagă, cal bătrân, slab. Vezi definitia »

LĂTÓC s. n. v. lăptoc. Vezi definitia »

VOLÓC, voloace, s. n. Plasă lungă de pescuit în apele mari, prevăzută la cele două capete cu câte un băț gros, ceea ce permite pescarului să o tragă prin apă și mai ales pe fundul apei. [Var.: vológ s. n.] – Din rus., ucr. volok. Vezi definitia »

ENTEROCÓC s. m. streptococ izolat din materiile fecale, saprofit în intestin. (< fr. entérocoque) Vezi definitia »

LUMINOBLÓC, luminoblocuri, s. n. Instalație cu generator propriu pentru iluminatul de siguranță în cazul în care se întrerupe curentul de la rețeaua electrică. – Lumină + bloc. Vezi definitia »