DOÁR adv. 1. (Exprimă ideea unei delimitări sau restricții) Numai. Stai doar o clipă! ◊ Expr. Doar că nu... = aproape că..., puțin a lipsit să nu... 2. Vezi bine, cum se știe; desigur. Doar nu m-ai căutat! 3. Poate; probabil. Va reuși doar până la urmă! ◊ Expr. Fără doar și poate = fără nici o îndoială; neapărat. ♦ În speranța că... L-a întrebat, doar va afla ce să facă. ◊ Expr. Într-o doară = la noroc, la întâmplare, pe nimerite. 4. (Reg., la începutul unei propoziții interogative) Oare? [Var.: doáră adv.] – Lat. de-hora. Vezi definitia »

EPIDIDIMÁR, -Ă adj. al epididimului. (după engl. epididymal) Vezi definitia »

PISTOLÁR s. m. ostaș dotat cu pistol¹ (1); sportiv specializat în probe de tir cu pistolul¹ (1). (după sp., it. pistolero) Vezi definitia »

TEMPORÁR, -Ă adj. Vremelnic, trecător, provizoriu. [Cf. fr. temporaire, lat. temporarius]. Vezi definitia »

PATIBÁR, patibaruri, s. n. Bar cu specific de patiserie. – Pati[serie] + bar. Vezi definitia »