LĂTÓC s. n. v. lăptoc. Vezi definitia »

RECIPRÓC, -Ă adj. (despre fapte, fenomene, sentimente) care acționează unul asupra celuilalt. ♦ (mat.) ecuație ~ă = ecuație care, pe lângă orice soluție dată, admite ca soluție și valoarea inversă a acesteia; teoremă ~ă (și s. f.) = teoremă ale cărei premise sunt concluziile altei teoreme și invers; judecăți če = judecăți în care subiectul uneia poate deveni predicatul celeilalte și invers; reflexiv ~ = reflexiv care arată că acțiunea este făcută simultan de două subiecte, fiecare dintre acestea suferind efectele acțiunii celuluilt. ◊ (despre convenții, obligații) care angajează în egală măsură părțile contractante; mutual. (< fr. réciproque, lat. reciprocus) Vezi definitia »

FOC n. velă triunghiulară la prora unei nave, susținută de bompres. (< fr. foc) Vezi definitia »

DIPLOCÓC s.m. (Med.) Coc ai cărui indivizi sunt grupați câte doi. [< fr. diplocoque]. Vezi definitia »

lăpistóc s.n. (reg.) turtă de mălai. Vezi definitia »