CATAPÚLTĂ, catapulte, s. f. 1. Mașină de război, folosită mai ales la atacul cetăților, care servea, în antichitate și la începutul evului mediu, la aruncarea pietrelor sau a butoaielor cu substanțe inflamabile asupra inamicului. 2. Dispozitiv pentru lansarea unei aeronave care, la decolare, trebuie să atingă o viteză mare pe un spațiu redus. 3. Dispozitiv pentru aruncarea din avion a pilotului împreună cu scaunul sau cu cabina, în vederea parașutării lui în caz de pericol. – Din fr. catapulte, lat. catapulta. Vezi definitia »

SCLEROTÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a scleroticii. [< fr. sclérotite]. Vezi definitia »

HÚLĂ³, hule, s. f. (Reg.) Surpătură de munte sau de deal; p. ext. drum printr-o scobitură de deal; drum care urcă pe o coastă foarte piezișă. – Et. nec. Vezi definitia »

ZGĂRDÍȚĂ, zgărdițe, s. f. Diminutiv al lui zgardă. – Zgardă + suf. -iță. Vezi definitia »

ZIBÉTĂ s.f. Mamifer carnivor din familia viveridelor, cu părul cenușiu, pătat cu negru, prezentă în savanele africane, care secretă un suc onctuos folosit în parfumerie. (din fr. zibeth) Vezi definitia »