Definita cuvantului hulă
HÚLĂ3, hule, s. f. (Reg.) Surpătură de munte sau de deal; p. ext. drum printr-o scobitură de deal; drum care urcă pe o coastă foarte piezișă. – Et. nec.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu hulă
ETRÁVĂ, etrave, s. f. Element de rezistență care închide corpul unei nave la prora și cu care nava își deschide drumul la înaintarea prin apă. – Din fr. étrave. Vezi definitia »
cioróslă s.f. (reg.) fierul plugului. Vezi definitia »
CARPÉLĂ s.f. Frunză modificată care intră în compunerea pistilului la plantele angiosperme sau care poartă ovulele la plantele gimnosperme. [< fr. carpelle, cf. gr. karpos – fruct]. Vezi definitia »
SPÉLCĂ, spelci, s. f. (Reg.) Ac de păr. [Var.: spílcă s. f.] – Din ucr. špyl'ka. Vezi definitia »
RUÍNĂ s.f. 1. Dărăpănare, năruire; dărâmătură. 2. (Fig.) Pierdere a averii, a situației politice sau economice; sărăcire; istovire; distrugere. [Pl. -ne, -nuri. / cf. lat. ruina, fr. ruine]. Vezi definitia »