cămilă, cămile s. f. 1. persoană înaltă și cocoșată. 2. (tox.) persoană care se ocupă cu transportul de droguri. Vezi definitia »

sícă s. f. – Plantă (Statice Gmelini). Origine necunoscută. Vezi definitia »

HÓRBOTĂ, horbote, s. f. (Reg.) Dantelă. [Var.: hórbodă, órbotă s. f., (rar) hórbot s. n.] – Din pol. forbot. Vezi definitia »

ANAFÓRNIȚĂ, anafornițe, s. f. Vas în care se ține anafura. – Anaforă² + suf. -niță. Vezi definitia »

PÍCĂ² s.f. Unul dintre semnele de pe cărțile de joc, în formă de inimă sau de frunză colorată în negru și având o codiță. [< fr. pique]. Vezi definitia »