Definita cuvantului caiafă
caiáfă (caiáfe), s. m. – 1. Ipocrit, fățarnic. – 2. (Arg.) Agent de poliție. De la Caifas, în rom. Caiafa (Tagliavini, Arch. Rom., XII, 178).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu caiafă
TUDÍNĂ s. f. (Pop.) Râpă. Vezi definitia »
BATÍSTĂ s.f. Bucată mică de pânză folosită la ștersul nasului, al feței etc. [< fr. batiste]. Vezi definitia »
BACHELÍTĂ s. f. Rășină sintetică obținută prin tratarea formolului cu fenol, utilizată ca materie plastică pentru confecționarea unor obiecte tehnice sau de uz casnic. – Din fr. bakélite. Vezi definitia »
MATÍȚĂ, matițe, s. f. (Reg.) Sac de plasă care formează partea din fund a năvodului și în care se strâng peștii prinși; matcă. – Din bg. matica. Cf. scr. matica. Vezi definitia »
FUSARÓLĂ s.f. (Arhit.) Element decorativ în relief, alcătuit dintr-un șir de boabe alungite. [< fr. fusarolle]. Vezi definitia »