Definita cuvantului caiafă
caiáfă (caiáfe), s. m. – 1. Ipocrit, fățarnic. – 2. (Arg.) Agent de poliție. De la Caifas, în rom. Caiafa (Tagliavini, Arch. Rom., XII, 178).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu caiafă
córcotă, córcote, s.f. (reg.) coș de desfăcut porumb. Vezi definitia »
ANTEDÁTĂ, antedate, s. f. Dată anterioară celei considerate ca prezentă sau anterioară unei date reale. – Ante- + dată (după fr. antidate). Vezi definitia »
STÁNĂ, stane, s. f. Bloc, bolovan mare de piatră; p. ext. stâncă. ◊ Expr. A rămâne (sau a sta, a fi etc.) (ca o) stană (de piatră) = a rămâne (sau a sta, a fi etc.) încremenit, nemișcat. [Var.: (reg.) stan, stean s. n.] Vezi definitia »
VINDECÚȚĂ, vindecuțe, s. f. (Bot.) Usturoiță. – Din vindeca + suf. -uță. Vezi definitia »
UȘCIOÁRĂ, ușcioare, s. f. (Rar) Ușiță. [Var.: uscioáră s. f.] – Ușiță + suf. -ioară. Vezi definitia »