HOMOCRÓN, -Ă adj. (Rar) Simultan, sincronic. [< fr. homochrone, cf. gr. homos – același, chronos – timp]. Vezi definitia »

FAETÓN¹ s. n. 1. trăsură elegantă, înaltă și ușoară, deschisă, pe arcuri, cu o singură banchetă, trasă de un cal. 2. șaretă cu patru roți și cu capotă pentru scaunul din față. ◊ autoturism asemănător cu o trăsură. (< fr. phaéton) Vezi definitia »

MORIÓN s.m. (Ant.) Bufon ținut în casele romane bogate pentru distracția stăpânilor. [Pron. -ri-on. / cf. fr. morion, lat. morio]. Vezi definitia »

DINATRÓN s.n. (Fiz.) Tub electronic care se comportă ca și când ar avea o rezistență negativă. [< fr. dynatron]. Vezi definitia »

ELEISÓN v. kyrie. Vezi definitia »