politrícă (politríci), s. f. – Varietate de mușchi (Polytrichum). – Var. politrichie. Probabil pornind de la numele științific al plantei sau cultism din gr. πολύτριχον. Vezi definitia »

PSEUDOCULTÚRĂ s.f. Cultură falsă, aparentă. [< pseudo- + cultură]. Vezi definitia »

GARANȚÍNĂ s.f. Materie colorantă roșie care se extrage din rădăcina de garanță. [< fr. garancine, it. garanzina]. Vezi definitia »

RĂȚÚCĂ, rățuci, s. f. (Rar) Rățușcă. – Rață + suf. -ucă. Vezi definitia »

hóră (hóri), s. f. – 1. Dans în cerc. – 2. Melodie a acestui cîntec. – 3. (Trans. de Nord) Cîntec liric sau satiric. – 4. Adunare sărbătorească ce are loc de obicei în fiecare duminică în sate, și la care se joacă hora. – 5. Cerc, grup aparte, bisericuță. – 6. Cor (al unei biserici). – 7. Constelație neidentificată. – Var. hoară, hore. Mr. cor. Ngr. χορόρ (Röesler 578). Se presupune în general că a intrat în rom. prin intermediul bg. hóro (DAR; Pușcariu, Lr., 280), însă această ipoteză nu pare necesară; cf. și sb. horo, tc. hora. – Der. hori, vb. (a juca hora; a cînta sau a interpreta la instrumente melodii populare; a aduna cu grebla fînul pentru a forma baza căpiței); horitor, s. m. (dansator; cîntăreț); horitură, s. f. (baza căpiței); horiște, s. f. (loc sau sală unde se dansează). Vezi definitia »