Definita cuvantului oracular
ORACULÁR, -Ă adj. (Rar) Referitor la oracol, de oracol. [Cf. it. oracolare].

Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu oracular
LENTICULÁR, -Ă adj. În forma unei lentile. ◊ (Geol.) Strat lenticular = strat mai gros la centru decât la margini. [< fr. lenticulaire]. Vezi definitia »
NĂLBÁR2, nălbari, s. m. (Reg.) Veterinar. – Din nălban (înv. și reg. „veterinar” < tc.) Vezi definitia »
CVADRICENTENÁR, -Ă I. adj. care durează de patru sute de ani. II. s. n. al patrulea centenar. (< cvadri- + centenar) Vezi definitia »
ȘOFÁR, șofare, s.n. 1. Trâmbiță rituală iudaică din corn răsucit de berbec, care emite un sunet ce inspiră solemnitate. Vezi definitia »
VOLUNTÁR, -Ă, voluntari, -e, adj., s. m. I. Adj. (Despre oameni și manifestările lor) 1. Care acționează de bunăvoie, din proprie inițiativă, nesilit de nimeni, în mod conștient; (despre acțiuni) care se face de bunăvoie, fără constrângere. ◊ Act voluntar = acțiune săvârșită de cineva în mod conștient, voit. 2. Care exprimă voință. 3. Care își impune voința; autoritar. II. S. m. Persoană care intră în armată din proprie dorință spre a face serviciul militar (înainte de a fi împlinit vârstă cerută); p. ext. persoană care ia parte la o campanie militară din proprie inițiativă sau care se oferă să facă un serviciu de bunăvoie și dezinteresat. [Var.: (II) (înv.) volintír, volontír s. m.] – Din fr. volontaire, lat. voluntarius, rus. volentir. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z